REGLEMENTĂRI nr. RNTR 2 din 11 februarie 2003 privind omologarea de tip şi
eliberarea cărţii de identitate a vehiculelor rutiere, precum şi omologarea de
tip a produselor utilizate la acestea
(la data 01-ian-2006 modificat de Anexa 1, punctul 1. din Ordinul 2218/2005 )
(la data 12-ian-2004 actul a fost reglementata de Ordinul 1/2004 )
(la data 18-mai-2003 actul a fost aprobat de Ordinul 211/2003 )
C APITOLUL 0:( la data 01-ian-2006 Capitol 0, alin. (1) abrogat de Anexa 1, punctul 2. din Ordinul 2218/2005 )
(la data 01-ian-2006 Capitol 0, alin. (2) abrogat de Anexa 1, punctul 3. din Ordinul 2218/2005 )
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale. Definiţii
(la data 01-ian-2006 Capitol I modificat de Anexa 1, punctul 4. din Ordinul 2218/2005 )
1. Prezentele reglementări stabilesc:a) procedura şi condiţiile tehnice pentru omologarea de tip a întregului vehicul (într-o singură etapă sau în
mai multe etape);
b) procedura de eliberare a cărţii de identitate pentru vehiculele rutiere pentru care a fost acordată
omologarea de tip a întregului vehicul (într-o singură etapă sau în mai multe etape);
c) procedura şi condiţiile tehnice pentru omologarea de tip a vehiculelor (în ceea ce priveşte produsele
utilizate la acestea);
d) procedura şi condiţiile tehnice pentru omologarea de tip a produselor reglementate de directivele CE/CEE
sau de regulamentele CEE-O.N.U.
2. Prezentele reglementări se aplică la omologarea de tip a întregului vehicul (într-o singură etapă sau în mai
multe etape), omologarea de tip a vehiculelor (în ceea ce priveşte produsele utilizate la acestea) şi eliberarea
cărţii de identitate în vederea înmatriculării sau înregistrării în România pentru următoarele categorii de
vehicule noi:
2.1. autovehicule complete, de bază, incomplete sau completate, destinate circulaţiei pe drumurile publice,
având cel puţin 4 roţi şi o viteză maximă constructivă mai mare de 25 km/h, precum şi pentru remorcile
acestora, cu excepţia vehiculelor care se deplasează pe şine, a tractoarelor agricole si forestiere, a maşinilor
pentru lucrări si a cvadriciclurilor;
2.2. tractoare agricole sau forestiere pe roţi ori pe şenile, având cel puţin două axe şi o viteză maximă
constructivă mai mare sau egală cu 6 km/h, remorci agricole sau forestiere şi utilaje tractate
interschimbabile, agricole sau forestiere;
2.3. autovehicule cu 2 sau 3 roţi, având roţi jumelate sau nejumelate, destinate circulaţiei pe drumurile
publice, precum şi pentru cvadricicluri. Sunt exceptate:
a) autovehiculele având o viteză maximă constructivă care nu depăşeşte 6 km/h;
b) autovehiculele destinate să fie conduse de un pieton;
c) autovehiculele destinate să fie utilizate de persoane cu handicap fizic - scaune rulante;
d) autovehiculele destinate competiţiilor sportive organizate pe drumurile publice sau în afara acestora;
e) autovehiculele concepute în special pentru utilizarea în afara drumurilor publice şi pentru activităţi
recreative, având 3 roţi simetrice plasate uria în faţă şi celelalte două în spate;
f) bicicletele cu pedalare asistată, echipate cu un motor electric auxiliar de o putere nominală continuă
maximă de 0,25 kW, a cărui alimentare este redusă progresiv şi în final întreruptă atunci când vehiculul
atinge o viteză maximă de 25 km/h sau mai devreme, în cazul în care ciclistul se opreşte din pedalat;
2.4. maşini autopropulsate pentru lucrări care păstrează caracteristicile de bază ale unui tractor agricol sau
forestier pe roţi şi având o viteză maximă constructivă cuprinsă între 6 şi 40 k'm/h;
2.5. remorci lente având o viteză maximă constructivă declarată mai mică sau egală cu 25 km/h şi care nu
sunt incluse în subpct. 2.1.
3. Prezentele reglementări se aplică, de asemenea, la omologarea de tip a produselor în vederea introducerii
pe piaţă a produselor noi şi care sunt reglementate de directivele CE/CEE şi de regulamentele CEE-O.N.U.
4. Clasificarea vehiculelor rutiere pe categorii de omologare, definirea tipurilor de caroserie a acestora, precum
şi definirea claselor pentru autovehiculele destinate transportului de persoane sunt prevăzute în anexa nr. 1 la
reglementări.
5. În sensul prezentelor reglementări, termenii de mai jos au următorul înţeles:
acordurile de la Geneva- Acordul privind adoptarea de prescripţii tehnice uniforme aplicabile vehiculelor
cu roţi, echipamentelor şi pieselor ce pot fi montate sau utilizate pe vehicule cu
roţi şi condiţiile de recunoaştere reciprocă a omologărilor eliberate pe baza
acestor prescripţii, încheiat la Geneva la 20 martie 1958, la care România a
aderat prin Decretul nr. 371/1976, şi Acordul privind adoptarea de
reglementări tehnice mondiale aplicabile autovehiculelor, precum şi
echipamentelor şi componentelor ce pot fi montate şi/sau utilizate pe
autovehicule, încheiat la Geneva la 25 iunie 1998, la care România a aderat prin
Legea nr. 97/2002;
ansamblu de vehicule - ansamblul format dintr-un autovehicul tractor şi unul sau două vehicule
tractate;
autoritate competentă (pentru omologarea de tip)- autoritatea competentă a unui stat, responsabilă pentru toate aspectele
omologării de tip, în special pentru acordarea şi, dacă este cazul, retragerea de
certificate de omologare de tip, care asigură legătura cu autorităţile competente
ale altor state şi care este îndreptăţită să verifice dispoziţiile luate de constructor
pentru asigurarea conformităţii producţiei;
autovehicul - vehiculul rutier care se deplasează prin propulsie proprie, cu excepţia celui care
circulă pe şine;
categorie de vehicul - orice grupă de vehicule care au caracteristici identice de concepţie;
certificat de conformitate CE - documentul precizat în directivele-cadru, eliberat de constructor în scopul
certificării faptului că un anumit vehicul, omologat în conformitate cu prevederile
directivei-cadru, corespunde tuturor cerinţelor aplicabile în momentul fabricării şi
prin care se atestă că acesta poate fi înmatriculat sau pus în exploatare în toate
statele membre fără nici o inspecţie suplimentară;
certificat de omologare de tip - documentul eliberat de autoritatea competentă pentru omologarea de tip, după
acordarea unei omologări de tip, şi care conţine informaţiile ce trebuie furnizate
de autoritatea competentă;
componentă, piesă - dispozitivul destinat să facă parte dintr-un vehicul, care trebuie să corespundă
prevederilor specifice cuprinse în prezentele reglementări şi care poate fi
omologat separat faţă de vehicul, atunci când acest lucru este prevăzut în mod
expres prin prezentele reglementări;
constructor - persoana fizică sau juridică care este, faţă de autoritatea competentă,
responsabilă pentru toate aspectele privind omologarea de tip şi asigurarea
conformităţii producţiei, indiferent dacă persoana este sau nu este direct asociată
la toate stadiile de construcţie ale unui vehicul sau produs.
Sunt, de asemenea,
consideraţi ca fiind constructori:
(i) orice persoană fizică sau juridică care concepe ori a conceput, realizează sau a
realizat pentru propriul uz un vehicul ori un produs;
(ii) orice persoană fizică sau juridică care, din momentul în care un vehicul sau un
produs a fost introdus pe piaţă, este răspunzătoare de conformitatea cu
prevederile legislaţiei aplicabile;
directivă de bază (specifică) - directivele precizate prin directivele-cadru, care se referă la omologarea de tip a
unui vehicul, a unui sistem al vehiculului, a unei componente sau a unei entităţi
tehnice;
directivă-cadru - directiva care se referă la omologarea de tip a întregului vehicul;
dosarul constructorului - documentaţia care cuprinde conţinutul total de date, desene, fotografii etc., care
trebuie furnizată serviciului tehnic sau autorităţii competente de către solicitantul
omologării de tip odată cu cererea oficială de omologare de tip, conform datelor
din fişele de informaţii;
dosar de omologare - dosarul constructorului însoţit de rapoartele de încercări sau de alte documente
anexate de către serviciul tehnic ori de autoritatea competentă în desfăşurarea
exercitării sarcinii lor de serviciu;
entitate tehnică - dispozitivul destinat să facă parte dintr-un vehicul care trebuie să corespundă
prevederilor specifice cuprinse în prezentele reglementări şi care poate fi
omologat separat faţă de vehicul, atunci când acest lucru este prevăzut în mod
expres prin prezente de reglementări, dar numai în legătură cu unul sau mai multe
tipuri de vehicule;
introducere pe piaţă - acţiunea de a face disponibile, pentru prima dată, contra cost sau gratuit,
produse noi în vederea vânzării sau utilizării;
fişă de informaţii - documentul care conţine informaţiile pe care trebuie să le furnizeze solicitantul
omologării de tip;
încărcătură indivizibilă - încărcătura care, în vederea transportării cu mijloace rutiere, nu poate să fie
divizată în două sau mai multe părţi decât cu cheltuieli exagerate şi care nu se
justifică ori comportă riscuri de deteriorare şi care nu poate, din motive privind
masa şi dimensiunile sale, să fie transportată de către un autovehicul, o remorcă,
un autotren rutier sau un autovehicul articulat, care corespunde cerinţelor
prezentelor reglementări;
masă maximă tehnic admisibilă(masa totală maximă autorizată)
- masa maximă a unui vehicul, în funcţie de construcţia şi performanţele sale, şi
care este declarată de constructorul acestuia;
omologare comunitară (CE) de tip - procedura administrativă prin care un stat membru al Uniunii Europene certifică
faptul că un tip de vehicul, sistem, componentă sau entitate tehnică îndeplineşte
condiţiile tehnice corespunzătoare unei directive specifice;
omologare comunitară (CE) de tip a
întregului vehicul
- procedura administrativă prin care un stat membru al Uniunii Europene certifică
faptul că un tip de vehicul complet îndeplineşte condiţiile tehnice corespunzătoare
unei directive-cadru în vederea înmatriculării sau înregistrării acestuia;
omologare comunitară (CE) de tip în
mai multe etape a întregului vehicul
- procedura administrativă prin care unul sau mai multe state membre ale Uniunii
Europene certifică faptul că un tip de vehicul de bază, incomplet sau completat
conform stării sale constructive, îndeplineşte condiţiile tehnice corespunzătoare
unei directive-cadru în vederea înmatriculării sau înregistrării acestuia. Poate fi
acordată pentru vehiculul completat, vehiculul de bază (de exemplu, şasiu
echipat) sau pentru alte trepte intermediare de montaj ale vehiculului;