A fost o zi superba cu mult soare
Am plecat din Giurgiu spre Veliko, patru masini: doua din Bucuresti, una din Alexandria si una din Curtea de Arges (Cyoco). Intrarea pe podul de la Giurgiu, mai precis jumatatea din partea noastra este plina de gropi/santuri/bolovani/dromaderi/stabilopozi/etc., fapt ce se concretizeaza cu o taxa de 13 lei - taxa de off road, lucru comunicat de nenea, cu o fata vesela, care lua banutii (fata aia de 8 dimineata, cand esti la serviciu, sambata si cu rasarit de soare dinspre Bulgaria). Ne-am inseninat cu adevarat cand am trecut in jumatatea de pod a prietenilor de peste Dunare (este un adevarat soc cand treci, deodata nu mai troncane nimic in masina, cafeaua nu mai sare din paharul de plastic, care sta in suportul de plastic de la Mc Donalds, ce mai alta viata, renaste natura pe jumatatea asta de pod). Cum am stabilit, colegii bulgari ne asteapta deja la benzinaria din Ruse. Strangeri de mana, mai facem cunostinta cei care nu ne stim, ne incolonam si pornim in mars voios spre Veliko
La ora 10 ajungem la intalnire, toata lumea ne intampina, primim numere la masina, tricouri, multe zambete, poze, etc.
Dupa intalnire, am parcat masinile pe o straduta laturalnica, intr-un loc cu plata, desi nu era nici un indicator care sa semnalizeze acest lucru. A aparut un nene zambitor, ne-a explicat ca trebuie sa dam o leva pe ora, am achitat doua ore (sa fie de rezerva), apoi am pornit la o mica plimbare prin Veliko, urmat de o masa in cinstea participarii la inca o intalnire (meniu traditional, pizza, bere fara alcool, iar eu suc, deoarece nu am vazut ca exista si bere...blond). Plimbarea a durat circa o ora, apoi am tras la un restaurant in zona unde parcasem limuzinele
Luati cu vorba, discutand de frumusetile orasului (domnisoare/gagici/maritate/logodite/cetatea orasului/curatenia/aerul curat/carburatoare/consum la 100 Km/etc.), am depasit cu 15 minute cele doua ore platite pentru parcarea masinilor.
Nu va speriati, de fapt era o gluma a celor de la primarie /parcare. Asa se distreaza ei
Te pandesc sa treaca orele platite de parcare, apoi vin cu niste chestii simpatice (galbene de regula), le monteaza la roata si apoi dispar. Ne-am amuzat asa de tare, cam o jumatate de ora, pana a venit doi baieti (am pus pariuri cand i-am vazut, eu am zis ca seamana cu Catalin Morosanu, iar Cyoco zicea ca aduc mai mult cu Smarandescu...cehestie de nuanta...a castigat Cyoco - se vede si in poza cat de bucuros era
). Baietii astia erau numai un zambet, ne-a propus sa dam cate 16 leva de masina la schimb cu chitante. Propunerea a fost primita cu aplauze din partea noastra si am dat bucurosi banutii, stiind ca vom primi fiecare cate o chitanta
Apoi a urmat inca o mica plimbare prin imprejurimile frumosului oras, am vazut alte peisaje, din pacate nu am mai fotografiat, deoarece acumulatorii se descarcasera cu prilejul tragerii in poza a frumoaselor ornamente atasate rotilor.
Totusi printr-un miracol, am mai reusit doua poze inainte de imprastierea grupului, care a reprezentat tara noastra la intalnirea de la Veliko
Inchei cu speranta ca vom reveni si in 2016
