La ultima ieșire în țară cu Transalpul de pe 1 Mai 2014
(mă văd undeva pe drum pe acolo)
care nu se putea să nu fie cu căzături (2 la număr), am aranjat cât de cât motorul să fie decent și să îl conserv. I-am îndoit semnalul stâng față pe care am reușit să-l fac să arate cum arăta înainte, schimbătorul care a fost îndoit de 2 ori la rând și l-am ciocănit de nici vopsea nu mai avea pe el, un bumb de cauciuc de la suportul de genți laterale (rol de amortizor când e side case-ul montat) pierdut și crash bar-ul care l-am zgâriat până la fier. Deci o zi productivă pentru Transalp.
Bine că am căzut cu el tot pe stânga și deci partea dreaptă e intactă.
Ei bine, aici povestea continuă! Pe 2 Mai am ajuns în UK și am dat din colț în colț din lipsa fiarelor. Într-o zi îmi văd un coleg de la fostul loc de muncă cu mobra pe care am recunoscut-o pe stradă. A zis că și-a trimis motorul încoace cu ceva transport. Și eu vroiam să fac asta, dar nu cunoșteam un caz concret... doar din auzite așa.
Am intrat pe bursa transporturilor și am pus anunț cum că vreau Transalpul aici. Și la nici o săptămână sunt sunat de un băiat care făcea Anglia. Sâmbătă pe 24 Mai 2014 a venit omul în București și mi-a urcat într-o dubă motocicleta + toate case-urile și echipamentul + bicicleta și după 4 zile mai târziu și 300 lire mai sărac a ajuns la mine! Livrată în fața casei! A ajuns omul pe la 21:30 aici și la 22:00 am urcat pe ea și i-am dat gaz (benzină de România
) vreo 50 km. A doua zi mă duceam la muncă și eram cel mai fericit că nu mai iau autobuzul și voi avea cu ce să mă deplasez în locuri „exotice”:
Imediat am intrat în legătură cu colegul cu moto din București de la mine de la muncă și mi-a arătat lucruri utile legate de moto prin oraș:
A venit weekend-ul și Sâmbătă pe 31 Mai 2014 am fost la un coleg acasă, de la actualul loc de muncă la vreo 100 și ceva de km ca să lucrăm la mobre și să ne plimbăm.
Am ajuns, am făcut un grătar și apoi dacă tot aveam tot ce era necesar să lucrez la Trans, m-am apucat să-l readuc la stadiul de nou după căzătura de pe 1 Mai. Vopsit crash bar-ul și schimbătorul + prinsă o bridă de la ghidon care ține apărătorea de mână stângă că se rupsese pe 1 Mai :
Dacă tot mai aveam chef de muncă, i-am curățat și simeringurile de la furcă că începuse să curgă :
Ca idee, Transul are 24000 km și deja îi cam murdărea telescoapele. Am aflat de la colegul de muncă că se pot curăța simeringurile de praf cât și cele de ulei cu o sculă destul de simplă. Un plastic gros de 1 mm și mai dur decupat în formă de cârlig. Bagi partea cu cârligul între telescop și simering, dai o tură și scoți mizeria din simering. Repeți până nu mai iese nisip pe cârligul plasticului. Curățat bine de tot, suflat cu presiune și puse la loc simeringurile de praf.
La final, era deja ora 20:00 și am zis să mergem la o plimbare din Bedford la Dunstable Down. Apoi de acolo am mers prin Luton și am revenit în Bedford:
Era 23:00 fără ceva când am plecat de la el și am ajuns la 23:50 acasă pe rezervă de 30 de mile și destul de înghețat, dar super fericit că am din nou Transalpul pe mână, că e din nou cum era și fără accidente vizibile pe el! Povestea continuă, urmează Londra peste 2 weekend-uri.
PS: Bumbul de cauciuc de la suportul de side case-uri a fost comandat imediat și a venit cu motocicleta la mine. Acum e montat pe moto.
Și mai am 3 de rezervă.
